image001

Evenimente

 

NR. CRT.

EVENIMENT

PERIOADA APROXIMATIVĂ DE DESFĂȘURARE

1.

Zilele „Mihai Eminescu”

15 ianuarie

2.

Zilele Orașului

23 aprilie

3.

Zilele „Nicolae Iorga”

Luna iunie

4.

Concerte estivale cu muzică de promenadă în Parcul „Mihai Eminescu”

Mai – Septembrie

5.

Crosul Primăverii Botoșani

6.

Cupa Primăriei la sporturi

7.

Galerie Expozițională Permanentă „Botoșani: Atunci și Acum”

8.

Festivalul de Tradiții și Obiceiuri (parteneriat cu Consiliul Județean)

Luna decembrie

9.

Târgul Meșteșugarilor (parteneriat cu Consiliul Județean)

Luna august

10.

Concurs Național de Argumentare Retrorică (parteneriat cu Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani)

11.

Concurs Interjudețean de Matematică „Dimitrie Pompeiu”

8 – 10 mai

12.

Tabăra Internațională de Pictură „Timpul…pentru Mihai Eminescu” ediția a II-a

Luna august

13.

Festivalul SummerFest 2015

Luna august

14.

Manifestări dedicate „Sărbătorilor de Iarnă”

Luna decembrie

15.

Alte activități care vor fi propuse de ONG-uri în cadrul Programului de Finanțări Nerambursabile

În cursul anului

Bis Catolica semnat

Biserica Romano-Catolică „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”

          În anul 1836 s-a ridicat o capelă catolică. În anul 1847 s-a construit prima biserică catolică, cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, biserică amplificată şi modificată în forma actuală în anul 1872.

          Biserica Romano-Catolică „Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul” a fost construită la mijlocul secolului XIX în manieră neogotică, înnobilează în chip fericit peisajul citadin botoșănean. Este cea mai importantă biserică catolică din județ.

Casa Mem. N. Iorga

Casa memorială „Nicolae Iorga”

           Casa memorială „Nicolae Iorga” datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În această casă construită în stil moldovenesc s-a născut şi a copilărit marele istoric Nicolae Iorga.

           Casa este un spaţiu expoziţional de excepţie, în care se păstrează un important număr de piese cu valoare patrimonială, legate de viaţa şi activitatea lui Nicolae Iorga. Fotografii originale ale familiei acestuia, ale lui Nicolae Iorga în diferite momente ale vieţii sale, diplome de Dr. Honoris Causa primite din partea unor celebre instituţii de învăţământ din Europa (Sorbona, Cambridge, Roma) şi un mare număr de cărţi scrise de Nicolae Iorga, multe în ediţii princeps, precum şi ziare şi reviste pe care le-a editat şi îndrumat conturează dimensiunea extraordinară a uneia dintre cele mai mari personalităţi ale culturii româneşti şi universale.

Casa Ventura semnat

Casa Ventura / Muzeul de Etnografie / Școala Populară de Artă

             Casa Ventura a fost construită la sfârşitul sec. XIX în stil neoclasic. Ea poarta numele renumitei Maria Ventura, actriță româncă în limbile franceză și română, de origine evreiască. Cunoscută în România și sub numele de Mărioara Ventura, iar în Franța ca Marie Ventura.

             Începînd cu data de 14 decembrie 2012, Muzeul de Etnografie din Botoşani funcţionează cu regim de expoziţie permanentă la parterul Casei Ventura. Din patrimoniul muzeului fac parte peste 3000 de piese, cele prezentate publicului fiind reprezentative pentru: arhitectura populară, ocupaţiile locuitorilor din zonă, tradiţii şi meşteşuguri, ceramică, piese de mobilier, port popular, ţesături, accesorii pentru diverse obiceiuri de Crăciun şi de Anul Nou, din zona judeţului Botoşani.

             Expoziţia este dispusă în cinci săli tematice. Încăperile găzduiesc pe rând: un alai de nuntă, un interior de casă tradiţională, obiceiurile tradiţionale de Sărbători (Crăciun, Paşte). Există şi două săli ce prezintă ocupaţiile principale ale locuitorilor, pornind de la agricultură, vânătoare şi până la îndeletnicirile domestice.

             În aceeași clădire funcționează și Școala Populară de Artă din Botoșani.

casa corpului didactic semnat

Liceul de fete „Carmen Sylva”

           Casa Corpului Didactic este considerată una dintre cele mai interesante şi elegante clădiri din fondul de arhitectură al Botoşaniului. Imobilul a găzduit Liceul de fete „Carmen Silva” şi are o istorie de 122 de ani.

           Ridicată în 1908 de Neculai Sofian (fost primar al oraşului) deşi construită în stil eclectic, clădirea se remarcă printr-o armonie specială. Clădirea a fost folosită ca şcoală până după 1944. O perioadă s-au ţinut ore şi cu elevii Şcolii de Arte până ce liceul şi-a construit sediul nou.

           În contextul industrializării, în cadrul clădirii Casa Corpului Didactic a funcţionat după anul 1975 şi până în anul 1990 Centrul de Calcul.

          În ce priveşte stilul arhitectonic, muzeograful Gheorghe Median a subliniat: „În oraş nu au fost arhitecţi. Stilul clădirii e amestecat – eclectic – şi întâlnim influenţe apusene, răsăritene, barocul şi neoclasicismul românesc. Clădirea avea o armonie specială şi se încadra perfect în spaţiul oraşului”.

Tribunalul Botosani nou

Judecătoria / Tribunalul Botoșani

           La Botoșani, primul tribunal se înființează la 1 ianuarie 1832, funcționând în casele lui Neculai Damianovici, sub președinția lui Alecu Ralet.

           Din anul 1914, timp de aproape un veac, Tribunalul Botoșani funcționează în clădirea Palatului de Justiție, situată între casa Antipa (1900) și casa Manole (1908-1909), operă a arhitectului Petru Antonescu. Stilul arhitectural este unul eclectic românesc. Clădirea face parte din rândul monumentelor de arhitectură ale municipiului Botoșani, astăzi este sediul Judecătoriei Botoșani.

           La începutul anului 2002 a fost finalizată noua construcție a tribunalului după planurile arhitectului botoșănean Mihai Tulbure.

Casa Antipa semnata

Casa Grigore Antipa

          Construcţia a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea (1860), în stil eclectic, de inspiraţie franceză şi este înscrisă în Patrimoniul cultural naţional (subordonată Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional din România).

          Aici s-au născut marele biolog Grigore Antipa şi fratele său, naturalistul Nicolae Leon.

Parcul M Eminescu nou

Parcul „Mihai Eminescu”

            Parcul „Mihai Eminescu” s-a deschis în 1869, la acea dată purtând numele de Grădina Publică Vârnav.

            Este situat pe amplasamentul fostei Grădini Vârnav amenajată de administrația locală în anul 1869.

            În partea sa centrală se găsește un lac artificial cu 2 poduri iar pe aleile principale se află statui cu busturile principalilor oameni de cultură din Botoşani. Parcul păstrează câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu. În 1932 aici a fost pus bustul lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Georgescu, monument ce fusese amplasat în 1890 în fața școlii Marchian. Pe lacul artificial se pot face plimbări cu barca şi hidrobicicleta.

rascoala

Monumentul Răscoalei de la 1907

Răscoala țărănească a început în 21 februarie (8 februarie s.v.) 1907 în Flămânzi, Botoșani și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara.

Principala cauză a fost nemulțumirea țăranilor legată de inechitatea deținerii pământurilor, aflat în mâinile a doar câtorva mari proprietari.

Începutul răcoalei a fost în satul Flămânzi din judeţul Botoşani, pe moşia arendată de frații Fischer care dețineau majoritatea terenurilor în ceea ce era numită atunci “Fischerland”. Ei închiriau pământul unor arendași pe sume de bani foarte mari, iar aceștia la randul lor făceau rost înapoi de banii plătiți prin munca țăranilor. Abuzurile acestora în încercarea de a face un profit cât mai mare nemulțumeau și mai mult țăranii.

Răscoala s-a extins în mod treptat în toată Moldova în luna martie. Ţăranii răsculaţi au atacat conacele arendaşilor, dar arendaşii nu mai erau acolo: Mochi Fischer, ca şi alţi arendaşi, s-au refugiat în Bucovina austriacă, la Cernăuţi.

Răscoala a fost înfrântă de guvern, iar reprimarea ei de către armată s-a soldat cu uciderea unei părți din populația rurală a țării.

Monumentul este realizat în perioada comunistă, în anul 1978 de către scultorul Gavril Covalschi și prezintă trei secvențe ale răscoalei țăranilor din 1907.

Muzeul Jud semnat

Muzeul Județean de Istorie

             Fost Palat al Prefecturii, clădirea în care se află muzeul a fost ridicată în perioada premergătoare Primului Război Mondial, după proiectul arh. Petre Antonescu.

             Iniţial, muzeul a avut dublu profil: istorie şi ştiinţe naturale. La sfârşitul anului 1977 a avut loc deschiderea expoziţiei de bază a Secţiei de Istorie a muzeului, cuprinzând elemente de arheologie, numismatică, istorie. În sălile acestuia se află câteva exponate deosebit de interesante: un adăpost uman din paleoliticul mijlociu descoperit la Ripiceni-Izvor, pe malul Prutului, care este unicat în ţară; o statuetă feminină aparţinând culturii Cucuteni (5.000 i.Hr.), cunoscută sub denumirea de „Venus de la Drăguşeni”; vechea uşă de la biserica „Sf. Nicolae” din Dorohoi (ctitoria lui Ştefan cel Mare, 1495); paftale, inele sigilare şi alte obiecte descoperite pe câmpul de bătălie de la Verbia (4 km. de Dorohoi), unde armata lui Ieremia Movilă a trecut de partea lui Mihai Viteazul, domnul care a unificat pentru întâia oară provinciile româneşti (1600); inscripţia originală (pisania) şcolii de la Pomârla (1835), întemeiată de boierul Anastasie Başotă, prima şcoală particulară din Moldova.

             Muzeul mai reunește și câteva obiecte importante din punct de vedere cultural, ce s-au aflat sub posesia unor reprezentanți ai culturii românești, precum Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian, George Enescu, Grigore Antipa sau Octav Băncilă.