Mănăstirea Agafton

Mănăstirea Agafton este situată într-o zonă pitorească, pe culmea unui deal împădurit din apropierea municipiului Botoşani. Numele mănăstirii provine de la întemeietorul ei, ieroschimonahul Agaton (popular Agafton), care a ridicat aici, în jurul anului 1729, o biserică de lemn. În prima jumătate a secolului al XlX-lea așezământul devine mănăstire de călugărițe. În anul 1912 a fost înfiinţat aici primul atelier mănăstiresc de covoare. Prin poziţia sa, mănăstirea a fost vizitată de numeroase personalităţi, printre care Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu. Trei dintre surorile mamei portului Mihai Eminescu s-au călugărit la Mănăstirea Agafton. Tradiția povestește că de multe ori în copilăria sa, poetul Mihai Eminescu venea pe jos din Ipoteștiul său natal pentru a-și vizita mătușile. În jurul Mănăstirii Agafton există un adevărat sat călugăresc, similar celor de la Mănăstirile Văratec şi Agapia. Casele mănăstirești de la Agafton au reprezentat, în majoritate, zestrea părintească a fetelor la intrarea în cinul călugăresc, iar din acest motiv se află case montane (de tipul celor din Bucovina), case tradiționale de la sfârșitul sec. al XIX-lea din zona Botoșanilor sau chilii sugerând modelul Mănăstirii Agapia.

: Com. Curtești
: 47.716438, 26.596742

loading